Rogobete respinge acuzația de incompetență: Sănătatea a primit 460 de milioane de lei din 660 cerute pentru urgențe

Un schimb dur de declarații a izbucnit în ultimele zile între premierul interimar Ilie Bolojan și fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, propus din nou pentru această funcție în Guvernul condus de Luca Niculescu. Disputa are în centru banii alocați unităților de primiri urgențe din spitale, potrivit HotNews.ro.

Bolojan a acuzat Ministerul Sănătății că a repartizat sume insuficiente pentru funcționarea secțiilor de urgență, invocând posibile acte de „incompetență” sau chiar „premeditare” în construcția bugetului. Premierul interimar a dat ca exemplu Spitalul Floreasca din București, unde finanțarea inițială din 2026 ar fi coborât sub 5 milioane de lei, mult sub nivelul din 2025.

Rogobete a respins ferm acuzațiile. „Nici iresponsabilitate, nici incompetență şi, Doamne fereşte, cu premeditare”, a transmis fostul ministru, cerând ca discuția să țină cont de toate datele financiare disponibile, nu doar de cifrele finale.

Potrivit explicațiilor sale, atunci când a fost construit bugetul pentru 2026, Ministerul Sănătății a solicitat 650-660 de milioane de lei pentru componenta de urgență. Suma aprobată în cele din urmă a fost de doar 460 de milioane de lei, cu aproximativ 200 de milioane de lei mai puțin decât necesarul estimat de minister.

Fostul ministru a explicat că cele 460 de milioane de lei disponibile au fost repartizate spitalelor ținând cont de execuția bugetară din anii anteriori, respectiv media cheltuielilor din ultimii doi ani pentru fiecare unitate medicală în parte. Mecanismul explică, potrivit lui Rogobete, de ce unele spitale au primit sume mai mici față de perioadele precedente, fără ca aceasta să fi fost o decizie arbitrară.

De ce spitalele de urgență au ajuns fără bani în 2026

Criza de finanțare nu este una nouă. Rogobete a avertizat public încă din luna septembrie că sistemul sanitar riscă să intre în colaps din lipsă de fonduri, cerând Guvernului alocări urgente din Fondul de rezervă al Executivului. Atunci, fostul ministru a spus că unele unități de primiri urgențe mai aveau materiale doar până la finalul lunii, iar 17 servicii județene de ambulanță rămăseseră fără bani pentru combustibil.

Tot în acea perioadă, Rogobete a avertizat că Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” urma să sisteze intervențiile elective din cauza problemelor financiare și de aprovizionare, tratând doar cazurile de urgență până la epuizarea stocurilor. La Spitalul din Brad mai exista, potrivit declarațiilor sale de atunci, o singură doză de trombolitic pentru pacienții cu infarct.

Fostul ministru a repetat, în răspunsul dat acum lui Bolojan, întrebarea pe care spune că a ridicat-o încă din vară. „Ce nu înţeleg eu – şi am spus asta şi în septembrie, şi în august, ştiind că urmează o situaţie de criză, ştiind că se va bloca sistemul de urgenţă din România” este de ce Guvernul nu a scos din Fondul de rezervă câteva zeci de milioane de lei pentru a acoperi diferența, a explicat Rogobete, citat de HotNews.ro.

Potrivit lui, o alocare de 20-30 de milioane de lei din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului ar fi putut rezolva situația imediată a unităților de primiri urgențe și a serviciilor de ambulanță, fără a mai aștepta o rectificare bugetară, proces care durează de obicei mai multe săptămâni.

Rectificarea bugetară, blocată de statutul de guvern interimar

Situația este complicată și de faptul că Guvernul interimar nu are, potrivit precizărilor din spațiul public, capacitatea legală de a adopta o rectificare bugetară completă atât timp cât nu există un cabinet învestit cu drepturi depline. Acest lucru a lăsat spitalele blocate între un buget insuficient și imposibilitatea unei soluții rapide pe calea normală, a rectificării.

Rogobete a precizat că repartizarea fondurilor s-a bazat pe execuția bugetară istorică a fiecărei unități medicale, adică pe media cheltuielilor din ultimii doi ani. Această metodă explică de ce spitale cu cheltuieli mai mici în trecut au primit alocări reduse în 2026, chiar dacă necesarul curent a crescut.

Disputa dintre cei doi oficiali vine într-un moment sensibil pentru sistemul sanitar românesc, cu un deficit bugetar general care rămâne o presiune constantă asupra cheltuielilor publice. Ministerul Finanțelor a raportat recent că deficitul bugetar a coborât la 3,82% din PIB, deși ținta anuală asumată rămâne la 6,2% din PIB, ceea ce limitează marja de manevră pentru alocări suplimentare către sănătate fără o rectificare formală.

Nominalizarea lui Rogobete pentru un nou mandat la Ministerul Sănătății, în Guvernul propus de Luca Niculescu, urmează să fie supusă votului în Parlament, într-un context în care criticile privind modul în care a fost construit bugetul pentru urgențe rămân un subiect tensionat între principalii actori politici implicați în gestionarea sistemului sanitar.