De ce a rămas armata ucraineană, timp de o zi întreagă, fără semnal stabil prin satelit, chiar în plin val de atacuri rusești asupra Kievului? Întrebarea a ajuns direct la Departamentul de Stat american, iar răspunsul oficial contrazice ce susțin sursele citate de agențiile internaționale.

Secretarul de stat american Marco Rubio a respins sâmbătă acuzațiile Ucrainei legate de întreruperile serviciului de internet prin satelit Starlink, scrie HotNews.ro. Rubio a fost întrebat dacă Statele Unite au vreo legătură cu problemele de funcționare semnalate de partea ucraineană, după ce președintele Volodimir Zelenski acuzase o acțiune deliberată.

„Nimeni de la Casa Albă nu a ordonat nimănui să încetinească internetul sau să reducă viteza conexiunii, astfel încât anumite drone să nu îl poată utiliza”, a declarat Rubio, citat de HotNews.ro. El a adăugat că nu știe exact ce ipoteză au formulat autoritățile ucrainene, dar că, din informațiile sale, serviciul a fost restabilit.

Episodul s-a petrecut pe fondul unei tensiuni deja vizibile între Washington și Kiev. Președintele ucrainean a cerut sprijin american suplimentar pentru apărarea aeriană, în timp ce administrația Trump a insistat ca Ucraina să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești de petrol, invocând prețul ridicat al carburanților pe plan intern.

De ce neagă Rubio implicarea Casei Albe în oprirea serviciului Starlink

Disputa a pornit în noaptea de 14 octombrie, când terminalele Starshield — versiunea militară a serviciului Starlink, folosită de armata ucraineană — au început să funcționeze cu restricții de viteză, fără niciun avertisment prealabil. Consilierul prezidențial Serhii Beskrestnov a scris pe Telegram că forțele armate nu au primit nicio avertizare, iar acest lucru a dus la eșecul mai multor misiuni.

Potrivit agenției Reuters, citată de mai multe publicații internaționale, ordinul de limitare a vitezei a venit chiar din interiorul Casei Albe, iar Pentagonul a primit instrucțiuni în acest sens. Sursele citate de Reuters nu au precizat cine exact a dat ordinul. Un oficial american de rang înalt a declarat agenției Bloomberg că președintele Donald Trump nu a cerut personal restricționarea Starshield.

Președintele american a negat, la rândul lui, orice implicare personală. „Nu știu dacă a fost cineva, pentru că nu am fost eu și nu cred că a fost Elon”, a declarat Trump reporterilor, potrivit relatărilor preluate de presa americană.

Elon Musk, proprietarul SpaceX, a ținut să clarifice, pe platforma X, unde a scris orice limită de viteză sau de utilizare a Starshield este decisă de armata americană și, în cele din urmă, de președinte. Declarația lui Musk pare să contrazică versiunea oficială a Casei Albe, care susține că nu a existat niciun ordin de acest fel.

Rubio a insistat asupra unei distincții esențiale între cele două sisteme. „Starlink este un produs comercial, în regulă? Prin urmare, este reglementat și gestionat ca un produs comercial”, a explicat secretarul de stat, citat de HotNews.ro. Starshield, în schimb, este descris de Rubio drept „un produs destinat apărării, un produs militar”, aflat sub contract cu armata americană și indisponibil momentan pentru Ucraina ca atare.

Potrivit lui Rubio, ucrainenii doresc acces la Starshield pentru a putea efectua lovituri în adâncimea teritoriului rus, însă acest subiect „face obiectul unor discuții” între Washington și Kiev. Declarația sugerează că disputa din aceste zile nu ține doar de o problemă tehnică punctuală, ci de o negociere mai largă privind condițiile în care Ucraina poate folosi infrastructura americană de comunicații pentru operațiuni ofensive.

Cine plătește, de fapt, Starlink-ul folosit de armata ucraineană

Dincolo de cearta politică despre cine a dat ordinul, episodul ridică o întrebare mai puțin discutată: cine suportă costurile acestui serviciu esențial pentru apărarea Ucrainei? Potrivit informațiilor relatate în presa internațională, ministrul polonez al Digitalizării plătește aproximativ 50 de milioane de dolari pe an pentru accesul Ucrainei la Starlink, Varșovia finanțând jumătate din cele 42.000 de terminale folosite de armata ucraineană.

Faptul că un serviciu comercial, controlat integral de o companie privată americană, a devenit o infrastructură critică pentru apărarea unui stat suveran arată cât de fragilă poate fi o alianță militară atunci când depinde de decizii luate într-o singură companie sau de un singur om de afaceri. Ministrul polonez de externe a acuzat deja public compania SpaceX de comportament imprevizibil în privința serviciului oferit Ucrainei, într-un schimb tensionat purtat chiar pe platforma deținută de Musk.

Restricțiile din 14 octombrie au vizat, potrivit relatărilor preluate de presa internațională, limitarea vitezei la aproximativ 160 de kilometri pe oră pentru terminalele folosite de drone și alte sisteme care se deplasează rapid. Măsura a afectat direct capacitatea Ucrainei de a folosi drone de interceptare împotriva atacurilor rusești cu drone propulsate cu reacție, precum și operațiunile de lovitură la distanță medie.

Comandanții ucraineni au raportat pierderi de drone și misiuni compromise în ziua respectivă. Potrivit relatărilor din presa americană, oprirea serviciului Starshield a durat o singură zi, dar a afectat mai multe sisteme aflate în uz activ pe linia frontului. Conectivitatea a fost restabilită parțial în dimineața zilei de 15 octombrie, iar oficialii ucraineni au confirmat ulterior reluarea completă a funcționării.

Pentru un antreprenor sau un investitor care urmărește piața serviciilor de telecomunicații prin satelit, episodul arată cât de expusă este o rețea comercială globală la presiuni geopolitice, chiar și atunci când compania care o deține insistă că funcționează după reguli comerciale clare. Starlink deservește milioane de clienți civili în întreaga lume, dar segmentul său militar — Starshield — rămâne complet sub controlul autorităților americane, inclusiv în privința deciziei de a-l pune sau nu la dispoziția unui aliat aflat în război.

Discuțiile dintre consilierii lui Zelenski și reprezentanții Casei Albe, ai CIA și ai Pentagonului, purtate la Washington pe 14 octombrie, s-au axat tocmai pe clarificarea acestor limite. Oficialii americani au susținut, în fața delegației ucrainene, că problema a fost de natură tehnică, nu politică, și au promis să contacteze SpaceX pentru explicații suplimentare.

Rămâne de văzut dacă negocierile privind accesul Ucrainei la Starshield pentru operațiuni ofensive vor avansa sau dacă disputa va rămâne un nou punct de fricțiune în relația tensionată dintre Washington și Kiev, pe fondul presiunilor administrației Trump ca Ucraina să renunțe la atacurile asupra rafinăriilor rusești de petrol.