Tot mai mulți contribuabili români aleg să întrebe un chatbot de tip ChatGPT înainte de a lua decizii fiscale, potrivit Profit.ro. Fenomenul a produs deja două cazuri concrete în care contribuabilii au ajuns cu ANAF pe cap, după ce au urmat un sfat greșit primit de la inteligența artificială.

Consultanții de la firma Think People spun că întrebările pornesc simplu: cum se declară dividendele din străinătate sau dacă e mai avantajos un PFA sau un SRL. Chatbotul răspunde rapid și cu un ton sigur pe sine, fără să semnaleze că situația reală poate fi mai complicată decât întrebarea formulată.

Cum a ajuns un contribuabil să plătească penalități de 55%

Ioana Dragu, consultant fiscal și Senior Manager la Think People, descrie riscul astfel: „AI este util pentru orientare, dar devine riscant atunci când înlocuiește analiza faptică, documentele și încadrarea corectă”, potrivit sursei citate.

Un exemplu concret privește un contribuabil care a tranzacționat printr-un broker din afara României. Pe baza unui răspuns generat de AI, acesta a presupus greșit că impozitul pe câștigurile obținute fusese reținut automat de broker.

În realitate, brokerul nerezident nu intră în mecanismul de reținere la sursă din România. Obligația de a declara veniturile prin Declarația Unică îi revenea integral contribuabilului. Eroarea a ieșit la iveală abia după patru-cinci ani, printr-o decizie de impunere din oficiu emisă de ANAF. Contribuabilul a primit dobânzi și penalități care au ajuns la 55% din suma datorată, potrivit consultantei citate de Profit.ro.

Chatboții și capcana dividendelor din străinătate

Al doilea caz vizează impozitarea dividendelor încasate din alt stat membru al Uniunii Europene. Alida Dragotă, consultant în cadrul aceleiași firme, atrage atenția că AI-ul tratează adesea acest subiect simplist, ignorând convențiile de evitare a dublei impuneri semnate de România cu alte state.

Un contribuabil cu dividende din Irlanda a plătit acolo un impozit reținut de 25%. Ulterior a aflat că România recunoaște, prin convenția bilaterală, doar 3% din suma reținută în străinătate. „Diferența rămâne de plată”, a explicat Dragotă, citată de Profit.ro.

Situația nu este izolată. Alte surse din presa economică au relatat cazuri similare, semnalând că fenomenul apelării la chatboți pentru probleme fiscale complexe este în creștere în rândul contribuabililor persoane fizice și al micilor antreprenori.

Riscul apare pentru că un model AI generalist, antrenat pe volume mari de text din surse diverse, nu verifică automat dacă legislația fiscală românească s-a schimbat recent sau dacă situația concretă a utilizatorului se abate de la regula generală. Convențiile bilaterale de evitare a dublei impuneri, de exemplu, diferă de la un stat la altul și impun cote diferite de recunoaștere a impozitului plătit în străinătate.

Consultanții recomandă ca răspunsurile generate de chatboți să fie folosite doar ca punct de plecare, nu ca substitut pentru o consultanță fiscală de specialitate, mai ales în situații care implică venituri din străinătate, alegerea formei juridice de organizare a activității sau tranzacții prin brokeri nerezidenți. Erorile descoperite abia peste ani, prin decizii de impunere din oficiu, ajung să coste mult mai mult decât costul unei consultații de specialitate la momentul potrivit.